Bogatul tezaur documentar din depozitele Filialei judeţene Maramureş a Arhivelor Statului, acoperând o perioadă de timp îndelungată de peste 7 secole, cuprinde între actele de mii de pagini îngălbenite de trecerea vremii, întreaga istorie zbuciumată a locuitorilor acestor meleaguri, străbătută de idealul luptei pentru dreptate socială şi libertate naţională în cadrul aceluiaşi stat naţional unitar, visat de generaţii de voievozi, principi, domnitori şi conducători de mari mişcări sociale şi politice, râvnit şi realizat la 1 decembrie 1918.
    După epocala hotărâre de proclamare a Unirii politice a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş cu vechea Românie, hotărâre decretată la marea adunare naţională istorică de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Consiliul Dirigent al Ardealului, ales de Marele Sfat Naţional a avut greaua şi istorica sarcină de a organiza, în plină revoluţie în ţinuturile româneşti unite, toate serviciile publice, inclusiv resortul de justiţie.
    În vederea preluării instanţelor, Resortul de justiţie a dat Ordonanţa nr.121 publicată în Gazeta Oficială nr.6/19.02.1919, care prevedea extinderea suveranităţii Statului Român asupra a 15 judeţe care au aparţinut Statului Ungar, cuprinse în circumscripţia Curţilor de Apel Cluj şi Tîrgu Mureş. Restul Transilvaniei şi anume Maramureşul, Satu Mare, Crişana şi Sălajul, au fost preluate mai târziu, prin Ordonanţa nr. 1200/18.06.1919, prin care era separată jurisdicţia acestor judeţe de cea a statului maghiar. Din acest moment, jurisdicţia Curţii de Apel Debreţin asupra Tribunalelor Sighetu Marmaţiei, Satu Mare şi Zalău, precum şi jurisdicţia Curiei Ungare asupra teritoriilor amintite, înceta. Tribunalele şi judecătoriile din judeţele menţionate se subordonau Curţii de Apel Oradea.
    Întrucât toţi judecătorii Tribunalului Maramureş din Sighetu Marmaţiei au depus jurământul de credinţă faţă de regele Ferdinand I şi faţă de Statul Român, au fost menţinuţi în funcţie, iar prim preşedinte a fost numit Alexandru Lazăr.
    În oraşul Sighetu Marmaţiei era o judecătorie de ocol pentru oraş, cuprinzând şi comunele rurale şi un tribunal, a cărei circumscripţie nu era identică cu întinderea judeţului.
    Potrivit Legii de organizare judecătorească din 25.06.1924, tribunalele funcţionau în fiecare capitală de judeţ. La acea vreme judeţul Maramureş avea capitala la Sighetu Marmaţiei, iar Baia Mare era plasă, având 32 sate arondate şi aparţinea de judeţul Satu Mare.
    După reorganizarea administrativ teritorială din anul 1950, când a luat fiinţă Regiunea Baia Mare, cu capitala în oraşul Baia Mare, în baza Legii 5/19.06.1952 de organizare judecătorească s-a înfiinţat, la data de 1.08.1952, Tribunalul Regional Baia Mare, cu sediul în Baia Mare str. Crişan nr.3, clădire în care funcţiona şi Tribunalul popular orăşenesc Baia Mare.
    Tribunalul regional avea în subordinea sa tribunalele orăşeneşti Baia Mare, Sighet şi Vişeu de Sus precum şi tribunalele raionale Tîrgu Lăpuş, Şomcuta Mare şi Cehu Silvaniei.
    Odată cu noua lege de organizare administrativ-teritorială din anul 1968, sistemul instanţelor judecătoreşti a fost adaptat acestei legi, astfel că Tribunalul Regional Baia Mare a devenit Tribunalul Judeţean Maramureş având în subordine Judecătoriile Baia Mare, Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus, fostele judecătorii raionale Tîrgu Lăpuş, Şomcuta Mare şi Cehu Silvaniei fiind desfiinţate.
     După anul 1990, în cadrul programului de reformă în sistemul judiciar, au fost reînfiinţate judecătoriile Dragomireşti (care funcţionase până în anul 1949) în septembrie 1994, Tîrgu Lăpuş în martie 1998 şi Şomcuta Mare în mai 2000, aceasta din urmă funcţionând până la 1 noiembrie 2011.
     Sediul Tribunalului a fost în clădirea sitată pe strada Crişan nr.3, construcţie ridicată în anul 1896, ca sediu pentru Judecătoria regală a statului maghiar, în care a funcţionat Judecătoria de ocol,Tribunalul regional Baia Mare din 1952 alături de judecătorie până în 1972 când Judecătoria Baia Mare s-a mutat pe str. Baia Sprie, azi strada Vasile Lucaciu nr.2. Întrucât sediul Tribunalului nu mai corespundea, fiind o clădire neîncăpătoare pentru volumul de activitate în continuă creştere şi pentru personalul încadrat, de asemenea în creştere, s-au făcut demersuri pentru construirea unui nou sediu, încununat de succes, astfel că în anul 2000 s-a inaugurat Palatul de Justiţie din Baia Mare, în care se află sediul Tribunalului Maramureş şi al Judecătoriei Baia Mare. In anul 2011 s-a renovat clădirea de pe strada Crişan unde s-a mutat Secţia I civilă incepând cu luna iunie.
     Tribunalul funcţionează în corpul A al clădirii având 4 săli de judecată, o cameră de consiliu, o bibliotecă, 34 birouri, o arhivă, un depozit pentru materiale necesare activităţii instanţelor, un bufet de incintă, un garaj pentru 4 autoturisme . Clădirea are sistem centralizat de aer condiţionat pentru sălile de şedinţă şi în sala paşilor pierduţi, iar birourile sunt dotate cu sisteme independente de aer condiţionat (splituri). Toată clădirea este structurată pe 5 nivele cu o suprafaţă desfăşurată de 5.650 mp.