{"id":1046,"date":"2019-06-19T15:51:43","date_gmt":"2019-06-19T12:51:43","guid":{"rendered":"http:\/\/10.15.51.60\/cacj\/?page_id=1046"},"modified":"2022-07-21T07:59:25","modified_gmt":"2022-07-21T04:59:25","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/despre-noi\/istoric.html","title":{"rendered":"Istoric"},"content":{"rendered":"

Istoric<\/span>
\n\"\"<\/span><\/strong><\/p>\n

Primele documente care atest\u0103 existen\u0163a unor judec\u0103\u0163i dateaz\u0103 din secolele XI \u2013XIII. Astfel, s-au p\u0103strat procese-verbale ale judec\u0103\u0163ii probei fierului ro\u015fu \u00een fa\u0163a Conven\u0163iului din Dealul Or\u0103zii, prob\u0103 ce a fost dispus\u0103 \u00een anul 1213 de Cristofer, comite de Cluj, care a judecat pricina, iar \u00een 1235 a fost judecat un om al cet\u0103\u0163ii Cluj (civis culusiensis) care a fost pedepsit cu \u015fase m\u0103rci pentru \u00eenvinuire mincinoas\u0103.<\/p>\n

Din actele vremii rezult\u0103 date \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201eorganizarea judiciar\u0103\u201d. Astfel, vechiul castru Cluj, ce func\u0163iona ca unitate administrativ\u0103, avea pe l\u00e2ng\u0103 comitele regal, ca reprezentant al puterii centrale, dreg\u0103tori cu \u00eendatoriri specifice. \u00centre ace\u015ftia, comitele curial (comes curialis) era mai marele administra\u0163iei \u015fi al justi\u0163iei.<\/p>\n

Cei doi de mai sus, \u00eempreun\u0103 cu dreg\u0103torii cu rang inferior \u2013 crainicii principali, crainicii simpli, bilo\u0163ii, pristavii, etc., f\u0103ceau parte din scaunul de judecat\u0103. Apoi, \u00eencep\u00e2nd cu secolul XIII, regi precum Ladislau Cumanul sau Carol Robert emit privilegii prin care Clujul devine ora\u015f liber regesc, locuitorii, \u00een schimbul datoriei de a pl\u0103ti anumite d\u0103ri, av\u00e2nd dreptul s\u0103-\u015fi aleag\u0103 liberi judele (villicum) cu putere de a judeca pricinile dintre ei, apelul urm\u00e2nd a fi f\u0103cut la episcopul catolic de Alba-Iulia (care era st\u0103p\u00e2nul feudal al ora\u015fului) sau la rege. \u00cen fondul arhivistic al Clujului se p\u0103streaz\u0103 vechi protocoale de judecat\u0103 ale ora\u015fului, din perioada 1516-1849.<\/p>\n

Dup\u0103 instaurarea st\u0103p\u00e2nirii habsburgice \u00een Transilvania, s-a \u00eenfiin\u0163at \u015fi Tabla Regeasc\u0103 din T\u00e2rgu Mure\u015f, care avea competen\u0163\u0103 de curte de apel, apoi, \u00een baza Legii ungare nr. XXV, \u00een anul 1890 s-a \u00eenfiin\u0163at Curtea de Apel Cluj (odat\u0103 cu cele din T\u00e2rgu Mure\u015f, Timi\u015foara \u015fi Oradea).<\/p>\n

Curtea de Apel Cluj avea \u00een raza de activitate \u015fapte tribunale din ora\u015fele Alba-Iulia, Bistri\u0163a, Cluj, Dej, Deva, Sibiu \u015fi Turda.Dup\u0103 Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, al\u0103turi de alte institu\u0163ii publice, justi\u0163ia Clujean\u0103 cunoa\u015fte o semnificativ\u0103 dezvoltare.Din datele vremii rezult\u0103 c\u0103 \u00een anul 1920, la un nr. de 83.000 locuitori ai Clujului, Curtea de Apel func\u0163iona cu 1 pre\u015fedinte, 2 pre\u015fedin\u0163i de sec\u0163ie, 18 consilieri (judec\u0103tori), 1 procuror general, 1 procuror de sec\u0163ie \u015fi personal de gref\u0103. Clujul anului 1938, avea 115.000 locuitori, iar Curtea de Apel func\u0163iona cu un personal alc\u0103tuit din 1 prim pre\u015fedinte, 4 pre\u015fedin\u0163i de sec\u0163ie, 1 procuror general, 3 inspectori judec\u0103tore\u015fti, 24 consilieri \u015fi 5 procurori.<\/p>\n

\u00cen fruntea justi\u0163iei clujene sunt pu\u015fi juri\u015fti de renume prin competen\u0163\u0103 profesional\u0103. Astfel, func\u0163ia de pre\u015fedinte al Cur\u0163ii de Apel Cluj a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 cunoscutului jurist dr. Pompei Mic\u015fa, care a ocupat func\u0163ia p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale -1936. Din anul 1939 pre\u015fedinte al Cur\u0163ii de Apel Cluj a fost dr. Ioan Papp. S-a mai realizat, tot atunci, transformarea C\u0103r\u0163ilor funciare ale Clujului, s-au \u00eenfiin\u0163at C\u0103r\u0163ile funciare centrale ale C\u0103ii ferate din Ardeal, s-a editat \u201eBuletinul Justi\u0163iei\u201d, s-a \u00eenfiin\u0163at tipografia justi\u0163iei.S-a creat Asocia\u0163ia Magistra\u0163ilor, care acorda ajutoare membrilor bolnavi sau \u00een nevoie \u015fi avea o frumoas\u0103 cas\u0103 \u00een Sovata. Este de men\u0163ionat c\u0103, comparativ cu anul 1919, c\u00e2nd \u00een Baroul Avoca\u0163ilor din Cluj erau \u00eenscri\u015fi 93 de avoca\u0163i definitivi \u015fi mai erau 30 de avoca\u0163i stagiari, \u00een anul 1938 erau \u00eenscri\u015fi 360 de avoca\u0163i definitivi \u015fi 200 avoca\u0163i stagiari.<\/p>\n

Curtea de Apel Cluj func\u0163ioneaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1924 pe baza dispozi\u0163iilor normative ale Consiliului Dirigent de la Sibiu-Cluj, apoi, din 1924, pe baza Legii de Organizare judec\u0103toreasc\u0103 din 25 iunie 1924, cu modific\u0103rile din 28 noiembrie 1925 \u015fi 19 decembrie 1925.
\n\u00cen baza legii de mai sus, Curtea de Apel Cluj cuprindea \u00een sfera sa de competen\u0163\u0103 tribunalele a 6 jude\u0163e \u015fi 37 de judec\u0103torii, astfel:
\n– Tribunalul Alba, cu Judec\u0103toriile Abrud, Aiud, Alba Iulia, Ocna Mure\u015f, Sebe\u015f \u015fi Zlatna;
\n– Tribunalul Cluj, cu Judec\u0103toriile Cluj (una urban\u0103 \u015fi una rural\u0103), Hida, Huedin, Mociu \u015fi S\u0103rma\u015f;
\n– Tribunalul Hunedoara cu Judec\u0103toriile Baia de Cri\u015f, Brad, Deva, Geoagiu, Ha\u0163eg, Hunedoara, Ilia, Or\u0103\u015ftie, Petro\u015fani \u015fi Pui;
\n– Tribunalul N\u0103s\u0103ud cu Judec\u0103toriile Bistri\u0163a, N\u0103s\u0103ud \u015fi Rodna;
\n– Tribunalul Some\u015f, cu Judec\u0103toriile Beclean, Dej, G\u00e2rbou, Gherla, Ileanda \u015fi T\u00e2rgu L\u0103pu\u015f;
\n– Tribunalul Turda cu Judec\u0103toriile C\u00e2mpeni, Iara, Ludu\u015f \u015fi Turda.<\/p>\n

Legea pentru Organizarea Judec\u0103toreasc\u0103 din 20 august 1938 (art. 39) stabilea patru sec\u0163ii pentru Curtea de Apel Cluj, \u00eentre care \u015fi cea criminal\u0103, care judeca toate crimele din circumscrip\u0163ia Cur\u0163ii, fiind \u00eenlocuit\u0103 Curtea cu juri, din perioada austro-ungar\u0103. \u00cen perioada 1940-1944, \u00een urma Dictatului de la Viena, Curtea de Apel Cluj func\u0163ioneaz\u0103 la Sibiu, iar la Cluj se instituie Curtea de Apel Regal\u0103 Ungar\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1944.<\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een anul 1945, Curtea de Apel revine la Cluj \u015fi continu\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze p\u00e2n\u0103 la reforma justi\u0163iei (Legea 5 din 19 iunie 1952), c\u00e2nd cur\u0163ile de apel sunt desfiin\u0163ate \u015fi se organizeaz\u0103 Tribunalul Regional Cluj. Curtea de Apel Cluj s-a re\u00eenfiin\u0163at \u00een baza art. 10 \u015fi 27 din Legea nr. 92\/1992 privind Organizarea judec\u0103toreasc\u0103, fiind cuprins\u0103 la punctul 8 al anexei a II-a a legii.<\/p>\n

Prin Decretul nr. 107 din 28 iunie 1993, Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei a numit judec\u0103torii de la Curtea de Apel Cluj, iar prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 1 din 30 iunie 1993, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Cur\u0163ii de Apel Cluj pe judec\u0103torul Petru\u015f Teodor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istoric Primele documente care atest\u0103 existen\u0163a unor judec\u0103\u0163i dateaz\u0103 din secolele XI \u2013XIII. Astfel, s-au p\u0103strat procese-verbale ale judec\u0103\u0163ii probei fierului ro\u015fu \u00een fa\u0163a Conven\u0163iului din Dealul Or\u0103zii, prob\u0103 ce a fost dispus\u0103 \u00een anul 1213 de Cristofer, comite de Cluj, care a judecat pricina, iar \u00een 1235 a fost judecat un om al cet\u0103\u0163ii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":2462,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1046","page","type-page","status-publish","hentry","post"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1046","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1046"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1046\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4322,"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1046\/revisions\/4322"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2462"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteadeapelcluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}