Prezentare Curtea de Apel Cluj

Curtea de Apel Cluj funcţionează în baza L.304/2004 privind organizarea judiciară. Raza de activitate a Curţii de Apel Cluj cuprinde 4 judeţe: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj, acoperind 22.197 km2 cu 1.842,7 mii locuitori.
În fiecare reşedinţă de judeţ funcţionează câte un tribunal cu competenţă generală şi la Cluj-Napoca funcţionează Tribunalul Comercial având competenţă specială. În cadrul judeţelor sunt organizate judecătorii.
Schiţă instanţe arondate:

În prezent Curtea de Apel Cluj funcţionează în Palatul Justiţiei Cluj, imobil proprietate a Ministerului Justiţiei, construit pentru această activitate între anii 1898–1902, clădire de o deosebită valoare arhitectonică, monument istoric şi de arhitectură catalogat.

Proiectul a fost întocmit de asociaţia de proiectanţi EPITOTARSASAG, KOTSIS, SMIEL, FODOR es REISINGER, arhitect WAGNER GYULA, antreprenor SEBESTYEN DAVID.
Construcţia se află situată în centrul vechi al municipiului, pe fosta stradă Regele Carol al II-lea, actualmente Dorobanţilor, nr. 2-4.
Clădirea face parte din ansamblul arhitectural Piaţa Victoriei ce mai cuprinde: Clădirea Operei Române şi Teatrul Naţional, Clădirea Prefecturii, sediul Finanţelor, Direcţia Căilor Ferate, Direcţia Silvică (în prezent Seminarul Teologic), toate fiind construite ca palate încăpătoare, cu adiţionări de încăperi concepute ca birouri, cu intrări şi scări monumentale urcând spre saloanele de şedinţă şi festivităţi.
A fost proiectată pentru asigurarea activităţilor justiţiei în urmă cu un secol, pentru o populaţie de cca. 50.000 locuitori. Şi-a păstrat până astăzi destinaţia iniţială, cu menţiunea că temporar a adăpostit şi alte instituţii ale statului precum: Facultatea de Ştiinţe Economice, Biblioteca Judeţeană, Notariatul de Stat, Şcoala Populară de Artă, Editura Kriterion etc.

Clădirea este reprezentativă pentru arhitectura începutului de secol XX; este construită în stil eclectic.
Faţada nordică este pretenţioasă, intrarea (ce constituie accesul în Tribunalul Cluj), prezintă un portic format din patru coloane dorice ce susţin balconul de la etajul I. Frizele au motive vegetale încărcate, console, ghirlande, volute şi chiar figuri în rondo-bosso realizate iniţial în întregime din teracotă.Arcele de peste ferestre şi cornişele cuprind şi figuri umane; ancadramentele ferestrelor şi solbancurile prezintă elemente sculptate în piatră.

Faţada vestică se prezintă în acelaşi stil, intrarea (ce constituie accesul în Curtea de Apel Cluj), prezintă de asemenea porticul format din patru coloane dorice ce susţin balconul etajului I. Unele elemente decorative ale faţadei sunt din piatră de Viştea, carieră situată la 20 km de Cluj. În zona intrării dinspre vest acoperişul prezintă o cupolă de mari dimensiuni, (9,0x28,70 m, înălţime 8,60 m) cu învelitoare din solzi de eternit, bogat decorată cu elemente din tablă şi fier forjat, de o deosebită valoare artistică pentru compoziţia faţadei.

Concepţia clădirii este adaptată funcţiunii, ca ansamblu constructiv are formă de patrulater neregulat şi prezintă 13 curţi interioare care asigură iluminarea şi ventilarea coridoarelor. Cele două intrări se leagă de restul construcţiei prin case de scară monumentale, cu trepte din piatră, balustrade din fier forjat. Tavanele prezintă bolţi cu decoraţiuni din stucatură şi zone pictate, care astăzi sunt restaurate; coloanele interioare au capiteluri sculptate. Clădirea, concepută iniţial ca Palat de Justiţie, cuprindea nouă săli de dezbateri, cu ornamentaţie bogată, realizată din stucaturi şi elemente sculptate, actualmente recondiţionate.

În prezent Curtea de Apel Cluj dispune de 3 săli de şedinţă, câte una pentru fiecare secţie şi mai multe birouri destinate desfăşurării activităţii judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate.
Relaţiile cu publicul se asigură prin Serviciul de Registratură şi Arhivă, precum şi prin Biroul de Informare şi Relaţii publice.